Sfântul Nicodim Aghioritul ✝ Femeile se cuvine a umbla acoperite

Mai adăugăm încă şi aceasta, că, precum nu se cade a se împodobi femeile şi mai cu seamă când se duc la Biserică, tot aşa nu se cuvine să umble cu faţa descoperită, ci trebuie să-şi acopere nu numai capul, ci şi faţa lor când ies afară din casă şi mai ales când se duc la biserica lui Dumnezeu. Căci, precum este lucru cinstit şi sfânt a se ruga cu capul acoperit — după porunca şi hotărârea Apostolului, — fiindcă cu acoperământul capului, pricinuiesc slavă bărbaţilor lor şi cinste şi onoare îngerilor care le păzesc. Iar femeia zice, slavă bărbatului este. Şi iarăşi: „pentru aceea datoare este femeia să aibă învelitoare pe cap, pentru îngeri” (I. Cor. 11, 7-10).

Precum, zic, este cinstit şi sfânt lucru a-şi avea femeile capul lor acoperit când se roagă, tot aşa este cinstit şi sfânt să aibă şi faţa acoperită; pentru că din acest acoperământ al feţei lor, şase

bunătăţi se pricinuiesc:

1) pricinuiesc cinste lor înşile, sfială şi smerită cugetare;

2) pricinuiesc bărbaţilor lor cinste şi nume bun;

3) pricinuiesc slavă lui Hristos carele este capul lor,

4) pricinuiesc slavă sfinţilor îngeri păzitorilor lor,

5) nu smintesc pe bărbaţii cei străini care le văd, ci prin acoperământul feţii lor, îi scapă de pofta trupească;

6) şi cea din urmă, de ar fi şi urâte femeile însă, cu acoperământul feţei lor, îşi acoperă împreună şi urâciunea feţei şi fac pe alţii a le socoti că sunt frumoase — lucru ce le este lor poftit.

Să nu socotească cineva că este nou obiceiul de a umbla cu faţa acoperită. Nu. Acest obicei este vechi, care s-a păstrat de sfintele acelea drepte femei ale strămoşilor noştri; a lui Avraam, a lui Isaac, a lui Iacov, a lui Iuda şi a celorlalţi; precum aceasta se vede în cartea facerii, unde citim că Tamar când a întâmpinat pe Iuda îşi avea faţa sa acoperită, pe care, în adevăr de n-ar fi fost astfel de obicei, n-avea să-l urmeze, „Că, ea şi-a acoperit faţa sa, şi n-a cunoscut-o” (Fac. 38, 15). Dar şi Susana îşi avea faţa sa acoperită când judeca; după cum citim: „Iar Susana era gingaşă foarte şi frumoasă la chip; iar aceşti fărădelege au poruncit să se descopere ea, că era acoperită, ca să se sature de frumuseţea ei” (Sus. 31). însă şi până astăzi se păstrează un obicei la femeile Evreilor şi ale Turcilor, care, când umblă afară din casă, îşi au faţa acoperită.

Acum, nu este ruşine mare, ca femeile necredincioşilor şi ale păgânilor, şă imiteze obiceiul cel bun şi sfânt al dreptelor femei din vechime, iar femeile creştinilor şă nu voiască a-i imita? Nu este ocară şi ruşine, ca femeile cele necredincioase să umble cu faţa acoperită ca să nu smintească pe bărbaţii care le văd; iar femeile creştine să umble fără nici o ruşine cu faţa şi cu pieptul descoperite şi aşa şă smintească şi şă muncească sufletele bărbaţilor care le privesc? Cu adevărat bine a zis dumnezeiescul Pavel: „neamurile care n-au lege, păzesc, fireşte cele ale legii: iar femeile creştinilor care au legea şi sfânta Evanghelie, nu voiesc să păzească cele ale legii, ci fac aşa ca şi cum n-ar avea lege; pentru aceasta mai rău decât neamurile se vor judeca. Căci, câţi fărădelege au greşit, fărădelege vor şi pieri; şi câţi în lege au greşit, prin lege se vor judeca… deoarece, neamurile cele ce n-au lege, din fire, fac ale legii, acelea, lege neavând, îşi sunt singuri lege” (Rom. 2,12).
 

Pentru aceea vă rog surorile mele creştine întru Domnul, să întrebuinţaţi acest bun obicei şi când ieşiţi din casele voastre şi mai cu seamă când vă duceţi la biserică, acoperiţi-vă feţele, ca să nu pricinuiţi sminteală bărbaţilor când vă văd.

Căci dacă femeile când citesc vreo sfântă carte, se cade a se acoperi, ca să arate şi cu chipul cel din afară pe cea dinlăuntru evlavie a inimii, precum zice sfinţitul Hrisostom: „Deci, îndată ne strângem şi mâinile le spălăm, când voim să luăm vreo carte… Şi femeia de va fi descoperită, îndată se înveleşte cu broboada, că pe cea dinlăuntru evlavie, o arată portul.

Vezi cum chipul evlaviei cel dinafară, se face propovăduitor celui dinlăuntru?” (Omil. 53 la Ioan). Dacă zic, se învelesc femeile în vremea citirei sfintelor cărţi, cu cât mai mult se cuvine a se acoperi când se duc la biserica lui Dumnezeu ca să se roage? Fiindcă cu acoperământul cel din afară, arată pe evlavia cea dinlăuntru a sufletelor lor. Căci, de nu veţi asculta, iată vă spui mai înainte că, m ziua judecăţii, are să vă judece femeile evreilor şi ale turcilor; fiindcă ele, cu toate că erau necredincioase şi necumpătate, îşi acopereau feţele lor, iar voi care sunteţi credincioase şi vă făgăduiţi întreaga înţelepciune şi curăţie, umblaţi pe drumuri descoperite şi dintr-aceasta multe suflete ati coborât în iad.

(Sf. Nicodim Aghioritul – Hristoitia)